Iată că a venit şi vacanţa mult, poate prea mult aşteptată. E timpul să merg acasă şi să sărbătoresc Paştele şi 1 Mai în familie. Sau cel puţin aşa îmi pusesem în plan. Dar cum “socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg”, tot aşa avea să se întâmple şi acum.

Vineri seara m-am decis să urez tuturor persoanelor din lista mea de mess un călduros “Paşte fericit!”. Însă înainte de a apuca să termin de scris mesajul, un prieten mă abordează: “Ce faci mâine, nu mergi la Piatra Neamţ?”. Ştiam că trebuia să vină corul AMiCUS Bucureşti, şi mi-am zis: de ce nu!.

Aşa că sâmbătă dimineaţa, îmbrăcat frumos şi cu un rucsac de schimburi aşteptam în faţa casei maşina ce urma să mă ducă la Piatra Neamţ. După o călătorie interesantă, ajung la biserica Dărmăneşti unde erau invitati studenţii bucureşteni. După o dimineaţă plină de contacte noi şi terapie de grup a venit şi ora mesei. Am degustăt atâtea feluri apetisante de mâncare încât îmi venea să caut bucătăresele şi să le cer reţetele. Apoi o scurtă plimbare prin parc a fost tot ce îmi mai puteam dori. Iar programul susţinut de corul AMiCUS a venit ca o încheiere perfectă pentru acel sabat.

Dar distracţia de-abia acum a început. După ce ne-am schimbat în ceva mai comod şi am servit cina la gazda nepregătită de oaspeţi, dar care a fost la înălţime (mulţumesc pe această cale familiei Pleşcan), am plecat spre locul de întâlnire din centrul oraşului. De acolo, împreună cu alţi 50 de tineri, am urcat până într-un loc de unde se putea vedea foarte frumos oraşul. Apoi am coborât pentru a putea vedea învierea. După multe cântece şi suflat în lumânări, şi după ce preotul a terminat slujba, am decis să ne încercăm îndemânarea de a doborî popice. După vre-o ora am decis să ne îndreptăm spre gazdă. O zi plină merita şi un somn pe măsură.

A doua zi am mers împreună cu ceilalţi la lacul Roşu. Am avut parte de distracţie pe cinste, încercând un “trenuleţ”, sau o “liniuţă” cu bărcile pe lac. După ce am văzut şi barajul de la Bicaz, am decis să ne întoarcem în Piatra Neamţ pentru a mânca. Şi cum singurul Fast-Food era deschis la gară, iar tot de acolo pleca şi Telegondola, am hotărât să luăm shaorma şi să vedem şi oraşul. Şi pentru că anul acesta Paştele a coincis cu alegerile pentru primărie, ne-am mai ales şi cu mulţi iepuraşi de ciocolată gratis, şi o super-reducere la telegondolă.

Şi ca weekend-ul să fie complet, am mai făcut şi o cursă cu Dacia până în Bacău (60 de km în 40 de minute). Mai vreau astfel de weekend-uri!

E luni dimineaţă. Telefonul începe să vibreze cu putere pe birou, iar melodia de „Bună dimineaţa!” începe să se audă. Cu greu mă ridic din pat şi mă uit la telefon. E ora 6. Mă îndrept spre pat, unde mă trezesc peste 5 minute, mai ameţit ca prima dată. Şi mai trec încă 5, şi încă 5, şi aşa se face ora 6 jumătate.

Acum îmi iau inima-n dinţi şi mă ridic din nou din pat. De data aceasta mă duc în baie, şi pe bâjbâite reuşesc să îmi fac igiena corporală. Puţin mai înviorat, mă îmbrac repede şi îmi iau bicicleta. Până la 7 jumătate trebuie să fiu la Educaţie fizică. Ajung acolo, şi profesorul ne spune că azi, în loc de baschet, trebuie să mutăm cărămizi. Mă apuc sârguincios de treabă, cu gândul la cele 2 recuperări în avans pe care le primesc dacă termin treaba.

Vine ora 9 şi treaba este gata. Mă îmbrac din nou în costumaţia de oraş şi mă îndrept spre amfiteatrul de la Institutul de Medicină Legală. Cursul de Bioetică Medicală, unul de altfel interesant, îmi atrage atenţia asupra atrocităţilor comise în numele ştiinţei. Trec repede şi orele destinate acestui curs, şi ajung iar pe bicicletă.

Acum mă îndrept spre amfiteatrul din Săulescu. Urmează cursul de Sociologie Medicală. Este atât de interesant, încât dorm cu capul pe bancă vreo jumătate de oră. Mă trezeşte sunetul telefonului. Mă uit cu atenţie la colega mea. Ea a găsit altă metodă pentru a grăbi trecerea timpului. Îşi face poze. De plictiseală, sar şi eu în faţa camerei.

Pentru că am terminat cursul mai devreme, Ana Maria şi cu mine ne hotărâm să mergem în parcul de alături. Acolo ne întâlnim cu alţi colegi de facultate. Pentru că soarele ne face cu ochiul, ne aşezăm şi noi în leagăne. Cu cât stăm mai mult, cu atât ne cuprinde sentimentul de copilărie.

Şi pentru ca ziua să se încheie frumos, avem de la 6 jumătate şi un laborator de anatomie. Începem să vorbim despre creierul uman, se fac desene, şi mult de scris. De odată simt un miros înţepător. Când mă uit în spate, laborantul pregătise câteva bucăţi de creier în formol pentru a le examina. Cu multă „bucurie” mă îndrept spre acea masă. Pentru diseară sigur voi avea poftă de mâncare.

Ajung acasă obosit, dar încep să scriu referate pentru ziua de mâine. Pe la ora 12 apuc să termin de scris şi de învăţat. Şi simt că încă o zi a trecut! Şi mâine o voi lua iar de la capăt…

Odată cu terminarea Săptămânii Naţionale a Voluntariatului a venit şi ziua de prezentare a tuturor ONG-urilor participante. De aceea, în faţa mitropoliei s-au instalat standuri de prezentare a activităţilor făcute în ultimul an.

Şi AMiCUS a fost invitat să participe la această manifestaţie. Aşa că Vlad şi cu mine a trebuit să pregătim standul. După un brainstorming rapid, am decis să punem câteva poze din fiecare activitate a asociaţiei, să punem o sigla mare în mijloc şi să scoatem fluturaşe în care să descriem proiectele făcute de noi.

Zis şi făcut. Eu m-am apucat să selectez din sutele de poze pe care le am de la proiecte, câteva reprezentative, iar Vlad a scris câte puţin despre fiecare proiect. Apoi am pus pozele pe un CD şi ne-am dus la un centru de copieri. După ce toate afişele au fost scoase, toate pozele au fost tăiate şi toţi fluturaşii printaţi, am plecat spre locul unde avea loc proiectul. Ne-a luat mai mult decât am crezut să punem la punct tot panoul, dar până la urmă, totul a ieşit aşa cum ne-am propus.

Ai jos câteva poze de la proiect. Prezentarea proiectelor o găseşti aici, iar restul pozelor le poţi găsi aici.

EDUCATIV – Seminarii pentru tineri

1. Tânăr pentru infinit – Serie de 10 seminarii susţinute de prof. Lucian Cristescu în Aula UMF în primăvara anului 2008. Au fost abordate teme de interes major pentru studenţi cum ar fi: teama, singurătatea, relaţiile, credinţa, libertatea.

2. Cele 7 minuni ale lumii antice – 7 seminarii create pentru elevii claselor 7-8 din şcolile ieşene. Plecând de la experienţa celor 7 minuni ale lumii antice, copiii au învăţat noţiuni legate de stilul de viaţă, obiceiuri nocive, stima de sine, educaţie culturală. Cei mai buni copii din cele 6 şcoli participante au fost răsplătiţi cu o tabără gratuită.

3. Fata Morgana – Seminar susţinut în luna Noiembrie a anului 2007 de prof. Laurenţiu Ionescu având ca subiect de bază cosmoviziunea, sau modul în care percepem lumea. Acesta poate fi de multe ori greşit comportându-se ca o Fata Morgana tocmai de aceea fiind necesară o cosmoviziune corectă.

4. Anti – Pornografia – Seminar susţinut de prof. Lucian Cristescu care şi-a propus demascarea pericolului real pe care pornografia îl aduce societăţii şi tinerilor în mod special. Au participat un număr de 200 de studenţi ieşeni.

SOCIAL

1. Zâmbet pentru zâmbet – Decembrie 2007 – Cu ocazia sărbătorilor de iarnă voluntarii AMiCUS au vizitat şcoala specială pentru copii surdo-muţi din municipiul Iaşi. Aici s-au împărţit cadouri constând în diferite obiecte de uz personal dar şi fructe şi dulciuri. La sfârşit copiii au susţinut şi un program artistic deosebit. Deasemenea în cadrul aceluiaşi proiect au fost vizitaţi cu cadouri şi bătrânii din căminul Sf. Constantin şi Elena.

2. Proiect 8 Martie la Căminele de Bătrâni – Cu ocazia zilei de 8 martie AMiCUS a vizitat căminul de bătrâni din Copou împărţind flori şi cadouri doamnelor din acest amplasament.

3. Dar de primăvară – În primăvara anului 2008 studenţii AMiCUS au vizitat un număr de familii cu probleme financiare din municipiul Iaşi. În cadrul vizitelor pe lângă consiliere şi sprijin moral, voluntarii AMiCUS au oferit şi pachete cu alimente neperisabile, de strictă necesitate în orice gospodărie.

CULTURAL

1. AMiCUS te invită la Iesle – În perioada sărbătorilor de iarnă, pe Bulevardul Ştefan cel Mare din Iaşi AMiCUS a pregătit o surpriză trecătorilor. O reconstituire a ieslei din Betleem, cu oi, măgari şi păstori adevăraţi. În faţa ieslei s-au cântat colinde de către diferite grupuri de studenţi AMiCUS şi s-au strâns fonduri pentru ajutorarea unor familii cu probleme materiale.

2. Ecologizare – Atît în cadrul SNV 2007 cât şi 2008 AMiCUS a fost prezentă cu voluntarii ei la acţiuni de ecologizare în zonele verzi ale municipiului Iaşi precum Baza de agrement Ciric sau Monumentul Eroilor de la Galata.

3. Marşul Voluntarilor – În decursul anilor AMiCUS a fost mai mereu organizator al acestui eveniment ce a reunit toate organizaţiile de voluntariat din Iaşi şi şi-a propus sensibilizarea opiniei publice şi încurajarea voluntariatului.

Pentru a vedea poze din proiecte apasă aici.

O vorbă din popor spune: „Un om care nu construieşte o casă, nu face un copil şi nu sădeşte un pom, nu este om”. În zilele noastre, pare mai uşor să faci un copil sau să construieşti o casă decât să sădeşti un pom. Dar nu şi dacă e Săptămâna Voluntariatului.

AMiCUS împreună cu partenerii săi te invită la Ecologizare. Acest proiect se desfăşoară în două locaţii: Ciric şi Monumentul Galata, începând cu orele 14. Proiectul implică o dezbatere de aproximativ 40 de minute pe tema mediului înconjurător, a ecologizării şi a necesităţii protejării curăţeniei. Se vor aduna resturi menajere şi se vor planta pomi.

La ecologizarea din complexul Ciric vor participa voluntari din cadrul: Liceului Vasile Alecsandri, Liceului Alexandru Ioan Cuza, E-On şi a asociaţiilor ADPS, DGASPC, Primul Pas, Egreta, Noi Orizonturi, CMRVT. Pentru ecologizarea de la Monumentul Galata participă : Liceul Economic, Liceul Cantemir, Liceul Ibraileanu, Alături de Voi, AMiCUS, Bethany.

Pentru cei care vreţi să mergeţi împreună cu Asociaţia Studenţească AMiCUS, vă aşteptăm la ora 14, la Monumentul Galata. Pentru cei care nu ştiu unde se află acesta, o echipă va pleca la ora 13:30 din staţia de autobuz din Târgu Cucu.

AMiCUS te ajută să fii om. Începe acum! Vino cu noi!

De joia trecută şi până acum am avut o săptămână plină.

Joi am fost cu Rodica Nucă într-un hypermarket pentru a face cumpărături. După 2 ore de plimbat, compărat produse şi încărcat coşuri, ne-am îndreptat spre ieşire, purtând alimente şi produse sanitare în valoare de 14 milioane. Apoi am fost în piaţă şi am cumpărat cartofi, ceapă şi mere. În total, 17 milioane. Pentru ce această cheltuială? Pentru zece familii nevoiaşe din Iaşi, pe care le-am vizitat duminică.

Vineri am fost la facultate iar când am ajuns acasă, m-am apucat de făcut mâncare. Nişte pilaf şi nişte salată de vinete. Au ieşit foarte bune (ca să mă laud şi eu odată), dar nu au ajuns decât până duminică dimineaţa.
Sâmbătă am avut de pregâtit un program la o biserică din apropiere. Totul a mers aşa după cum îmi propusesem. Mă bucur că am putut participa la un program în acea biserică.

Duminică, după ce am reuşit să mă trezesc, m-am apucat de un referat pentru facultate. Dar la 2 jumătate a trebuit să merg în Copou. Începea Marşul Voluntarilor. După câteva poze făcute, am decis să întru şi eu în rândul din faţă, şi să strig cât mă ţineau plămânii: “Fii voluntar!”, “Iaşiule trezeşte-te, voluntar implică-te!” sau “Fă un lucru bun măcar, hai cu noi, fii voluntar!”. După ce am ajuns în faţa primăriei, şi marşul s-a terminat, am plecat din nou spre Copou, pentru a merge cu pachete la familii nevoiaşe. Am mers la 2 familii, iar una ne-a impresionat. Stau la 5 minute de centru, însă locuiesc într-o sărăcie lucie, într-o casă care mai are puţin şi se dărămâ.

Luni, după ce am fost din nou la facultate, am fost ocupat cu scoaterea de afişe pentru seminarul de joi, şi cu design-ul unei coperţi de CD.

Marţi, după cele 3 laboratoare, nu am avut timp decât să mă pregătesc pentru seminarul de sănătate pe care urma să îl expun în acea seara, în cadrul unor prezentări cu sala plină.

Miercuri, în afară de facultate, am mai avut timp doar cât să merg până la şcoala din Brădiceşti pentru a încheia acordul de colaborare cu ocazia lecţiilor “Cele 7 minuni ale lumii antice”. Despre acest proiect îţi voi spune mai multe în câteva săptămâni.

Şi iar a venit joi, încă o zi încărcată, în care a trebuit să merg până la şcoala din Slobozia pentru a încheia şi cu ea un contract de colaborare ca cel amintit mai sus.

Aşa că mă vei înţelege de ce nu apuc sa scriu mai des aici. Dar nu îmi pare rau. Mă bucur că am o viaţă activă. Acelaşi lucru ţi-l doresc şi ţie!

Mai multe poze de la Marşul Voluntarilor poţi găsi aici.