Iţi vin prietenii la tine şi nu ai nimic pregătit, vrei să îţi impresionezi prietena sau doar vrei ceva dulce? Nimic mai simplu. Iţi ofer şansa de a deveni un cofetar bun peste noapte. Nu ai nevoie decât de 10 minute şi câteva ingrediente.

Pentru început, vezi dacă ai în casă: foi Lica (se mai găsesc şi sub denumirea de Vafă în foi), 300 de grame zahăr tos, 300 de grame zahăr pudră, 300 de grame de nuci decojite, 300 de grame de unt (sau margarină), 6 gălbenuşuri, 2 pliculeţe de zahăr vanilat şi 30 ml de esenţă de rom. Dacă ai toate acestea, atunci poţi să faci următoarea reţetă.

Iei şi caramelizezi zahărul tos. Adică, pui zahărul într-o oală, la foc mic şi aştepţi până devine lichid. Va trebui să mai amesteci din când în când, pentru a nu se prinde. Când începe să se formeze spumă, iei oala de pe foc. Adaugi repede: zahărul pudră, untul şi nucile (jumătate date prin masină, jumătate tăiate în bucăţi mai mici) şi amesteci până se omogenizează. Când se mai răceşte putin, adaugi pe rând gălbenuşurile amestecând repede. Apoi adaugi zahărul vanilat şi esenţa de rom.

Tot ce trebuie să mai faci este să întinzi compoziţia pe foi şi să presezi uşor. Se recomandă să o laşi vreo două zile, dar poate fi consumată şi după 10 min. Jos poţi să vezi ce mi-a ieşit mie.

Am auzit de cafea în 3 culori, de maşină în 2 culori, de băutură în 2 culori… Maii peste tot se încearcă un contrast. Aşa că, de ziua femeii, am decis să încerc şi eu altceva. Un tort în 2 culori. De ce? Să spunem că îl dedic mamei mele, dacă tot nu am prietenă. Şi de mâncat, l-am mâncat cu Vlad şi Mihai, tot în cinstea mamelor.

Dar cum faci un tort în 2 culori? Foarte simplu. Cel mai important este blatul. Poţi să îl faci în casă sau poţi să îl cumperi. Eu am decis să îl cumpăr. E mai uşor.

Apoi te gândeşti cu ce să-l umpli. Eu am ales ananas, dar poţi să foloseşti de la fructe exotice, pere, banane, vişine şi orice altceva îţi trece prin minte.

Dar să trecem la cremă, ce-a mai delicioasă parte a tortului. Dacă vrei să faci o cremă de o singură culoare, atunci va trebui să alegi una din reţete şi să dublezi cantităţile. În principal, trebuie să faci acelaşi lucru. Amesteci un ou cu 6 linguri de zahăr şi 2 de faină, şi adaugi puţin lapte, până iese ca o pastă. Între timp, pui la fiert 500 ml lapte şi 50 grame de unt (margarină). După ce fierbe laptele, se adaugă pasta mai sus obţinută, împreună cu 2 linguri de cacao sau 2 plicuri de zahăr vanilat sau aromă de vanilie, depinde de ce culoare vrei să aibă. După gust se poate adăuga esenţă de rom.

Foile de blat se însiropează cu zeama din conservele de ananas, la care se poate adăuga esenţă de rom. Daca nu ai cu ce să însiropezi, atunci pune la încălzit, o cană cu apă şi 2 linguri de zahăr.

După ce ai făcut cremele, se întinde câte una peste câte o foaie a tortului, împreună cu ananasul. Peste ultima foaie se poate pune o glazură sau se poate face un model din cremele rămase. Glazura e uşor de făcut. Se fierb 2 linguri de lapte, 150 grame zahăr, o lingură de cacao şi 50 de grame de unt (margarină).

După jumătate de oră de muncă, tortul meu a ieşit ca în pozele de mai jos. Îţi urez poftă bună.

Povestea unui tort, sau cum ma transform din macelar in cofetar (macelar= chirurg).

De cand sunt in Iasi, si mai ales de anul acesta, m-am apucat sa gatesc mai mult. De la ciorbe de legume taiate cu “toporul”, pana la piureuri negre de zice lumea ca am facut crema de ghete nu mancare. Si printre toate aceste “specialitati” ale mele, mai am una: tortul!

O noua zi de vineri (ziua in care fac mancare si curatenie pentru weekend). Toate incep ca de obicei, cu Educatia Fizica de la facultate unde mai mult ne vorbeste proful despre forme feminine decat sa ne lase sa jucam si cu un curs plictisitor de Histologie, in care profa vorbeste, noi ascultam, si nimeni nu intelege nimic (si nici nu vrea sa inteleaga). Obosit mort dupa atata “efort” intelectual si fizic, vin acasa si ma bag in pat, ca tot nu are rost sa fac altceva.

Dar cand ma trezesc, un miros de mancare proaspat gatita in casa ii aduce aminte stomacului meu ca nu am mancat nimic in ziua aceea si incepe sa se screme si a se face ghemotoc, incat nu apuc sa fac altceva decat sa ma duc in bucatarie si sa insfac o bucata de paine, mancand-o ca pe cea mai selecta prajitura. Doar nu credeati ca am caviar sau icre negre! Sunt student, nu am bani nici sa trec strada, mai ales in directia unui restaurant! Baietii se uita incremeniti la mine! “Ce-aveti ma, nu ati mai vazut om flamand?”

Trecand peste “dialogul” foare politicos ce a urmat, aflu ca toata mancarea pe weekend a fost facuta, si mi-a mai ramas decat sa fac ceva pentru desert. Cica la asta ma pricep cel mai bine! Daca ar fi dupa mine as pune zahar cu pasta de ardei iute, si asta ar fi desertul meu. Dar cum nu am aceleasi gusturi ca si colegii de apartament, ma gandesc ca cel mai usor ar fi sa fac un tort din foi cumparate. Repede, iau telefonul si o sun pe mama! Aflu reteta: 2 oua, zahar, faina, margarina, lapte, si fructe. Ma duc la alimentara sa cumpar cu ultimii bani niste lapte, cateva fructe exotice si ananas, si ma intorc repede.

Urmez repede reteta mamei, incepand sa frec ouale cu zaharul, pana cand nu mai puteai distinge in care vas am inceput sa frec. Adaug faina, mai mult pe mine decat in vasul in care trebuia, de s-au speriat colegii cand m-au vazut, crezand ca a venit Casper (fantoma) la ei in apartament. In fine, reusesc sa ma scutur, mai mult pe rufele puse la uscat decat unde trebuia, ma duc la frigider, iau margarina si pun in vas. Bineinteles ca de la atat margarina, imi aluneca lingura din mana. Dupa ce reusesc sa fac cat de cat compozitia pentru crema, o pun la fiert cu lapte cu tot si ma apuc sa desfac cutiile cu fructe. Desfac prima cutie si uit sa scurg zeama. Dupa ce fac asta, gust din fructe si stramb tare din nas. Cand ma uit la data expirarii, trecuse deja de 3 luni! Desfac a doua cutie si ma tai la deget. Deja ma enervam. Nu stiam ca un lucru atat de usor de facut cere atata efort. Dupa ce pun cat de cat in ordine fructele ma uit la compozitie. E ok!

Ma apuc de blat. Il scot din cutia lui, si vreau sa il desfac, dar ce sa vezi! Se prinsese foile una de alta. Trag eu de o foaie, incetu’ sa nu o rup. Nu merge! Incerc din alta parte. Nu merge! De data asta chiar ma enervez. Ma apuc si tai cu cutitul, cu grija ca sa tai perfect uniform. Dupa o chinuiala de 5 minute, ma uit la foi. Una mai stramba decat cealalta. Zic ok! Asta e. La’s ca se acopera cu crema. Cand ma uit la crema, iesea un fum ciudat din ea.

Ce-am facut!!! Dau mai la mic, si ma apuc sa mixez frenetic, in speranta ca nu vor observa colegii culoarea neagra care incepuse sa apara. Dau ce parea mai alb deoparte, in partea mai neagra adaug cacao, ca sa spun ca l-am facut in 2 culori. Dupa ce se termina crema pun prima foaie de blat in locul ei si adaug putin sirop! Sau asta era ceea ce planuiam. Ceea ce a iesit a fost cu totul altceva. In locul foii era acum un mic lacusor de zeama de ananas. Ce sa fac? Torn din nou in borcan zeama, adaug repede fructele expirate, pun crema deasupra si adaug urmatoarea foaie. Repet miscarile, si ajung la ultima foaie. Pun ultima ramasita de crema si ma apuc de ornat. Daca nu are nici un gust macar sa arate bine. Ma apuc si asez pe el bucati de ananas taiate, in ordine: una pe tort, una in gura. Dupa ce fac un cerc, ma gandesc eu cum sa mai ornez. Ma apuc si fac stelute cu 3 colturi, sa arate interesant.

Dupa ce termin, ma uit mandru la creatia mea. Ce sa mai fac? Hai sa pun totusi si un pic de cacao, sa fac in mijloc o stea. Scot eu praful de cacao si ma apuc sa ornez cu un cutit. Insa sa imi iasa o steluta, imi iese o mare pata neagra in mijlocul tortului. Ce sa fac, nu arata bine. Ma duc si iau un tifon si pun cacao in el. Ma apuc sa invart tifonul, in speranta ca de data aceasta se va distribui macar uniform. Si s-a distribuit uniform, uniform pe toata bucataria, prin oalele cu mancare proaspat gatita, pe scaun, pe aragaz, prin chiuveta. Dar asta nu conta! Ceea ce conta era ca a ajuns si pe tortul meu. Mandru de ce am realizat ma uit mai bine la el, si vad cu stupoare ca stratul de cacao era de 5 centimentri pe tort. Ce sa fac? Nu vreau cacao cu tort, ci tort cu cacao! Vlad imi da o idee, sa iau surplusul cu aspiratorul. Zis si facut! I-au aspiratorul si incep sa aspir. Insa mai mult aspiram bucati de ananas decat cacao!

Dar intr-un final a iesit. A iesit ceea ce imi doream! Sau nu! Dar nu mai conteaza! Ceea ce conteaza e ca am facut ceea ce mi s-a cerut. Banuiesc ca ti s-a facut o pofta de tortul meu, si nu vreau sa fiu egoist. Esti bine venit sa incerci tortul. Mai jos ai cateva poze, ca sa ti se faca pofta si mai mare!